COMUNA TEREMIA MARE

Judetul Timis

PREZENTARE LOCALA

Monografia
Comunei Teremia Mare

    Asezata in zona de vest a judetului Timis Comuna Teremia Mare este cunoscuta de-a lungul timpului ca un important centru viticol.
    Specificul zonei de campie cu terenuri agricole manoase, in majoritate cernoziomuri, a facut ca ocupatia principala a harnicilor gospodari ai acestor locuri sa fie cultivarea pamantului, constand , in principal, din cultura cerealelor si cultivarea vitei-de vie.
    Centrul Cultural al comunei este locul unde cei doritori pot sa-si hraneasca ochii si spiritul cu marturii ale trecutului. Muzeul viei si vinului adaposteste o foarte interesanta colectie de unelte folosite de-a lungul timpului la lucrarile necesare elaborarii acestei atat de cunoscute "licori a lui Bachus".
    Aici pot fi vazute :
  • unelte pentru lucrarile specifice culturii vitei-de vie
  • pluguri de lemn cu brazdare din metal forjate manual
  • prese pentru stors struguri
  • vermorele pentru stropit via contra daunatorilor
  • diferiti clesti unii cu o vechime de cateva sute de ani
  • masina de altoit via
  • butoaie pentru pastratul vinului si unelte pentru executia acestor butoaie
    Activitatea  locuitorilor in acest domeniu a fost una de varf, remarcata si recunoscuta de-a lungul timpului atat pe plan local cit si peste tari, in Europa si chiar in lume. De exemplu se vorbeste la superlativ de coniacul de Teremia.
Despre performantele acestea vorbesc convingator diplomele si efigiile obtinute de-a lungul timpului si pastrate in colectia muzeului.
    Legat de activitatea cultivarii vitei-de-vie este mestesugul dogaritului, meserie care a inceput ca activitate auxiliara iar apoi a devenit o meserie de sine statatoare.
    O alta meserie era cea de confectionare a carutelor (a cociilor banatene) la care partea din lemn era lucrata de tamplarii satului, iar partea metalica - de atelierele de rotarie-fierarie, asa numitele covacii in care mesterii erau numiti covaci.Tot aici se faceau potcoavele si caielele pentru potcovitul cailor. In unele gospodarii inca se mai pot gasii usi si elemente din lemn imbinate cu cuie facute de covaci. Numele meseriei a fost imprumutat si folosit si pentru numele unor familii. Astfel in Nerau si Teremia Mare pot fi intalnite nume de familii cum ar fi Martin Covaciu sau Ion Dogaru.
    O alta componenta a vietii economice de aici a fost si este si i n prezent cresterea animalelor: cresterea oilor, a porcilor, a vitelor. Ca o continuare a cresterii animalelor a fost si prelucrarea carnii. Existau macelarii in care animalul era sacrificat pe loc la cererea clientului. Aceste macelarii erau umite casapii, iar macelarii erau numiti casapi.
    De aici plecau si pleaca si in prezent spre centrele urbane tone de legume (rosii, ardei, castraveti, vinete, etc) ca o dovada a harniciei si priceperii gospodarilor de aici. Legumicultura s-a dezvoltat in timp ca o completare a activitatii principale de cultivare a cerealelor si a ajuns acum o parte importanta a vietii economice a comunei.

        Istoricul asezarii


    Teremia Mare, ca localitate, este atestata documentar din anul 1257. La populatia autohtona s-au adaugat, in timp, colonistii.
  • In perioada 1690-1700- colonistii germani.
  • In perioada 1769-1770 in timpul imparatesei MariaTereza a habsburgilor s-a facut colonizarea svabilor care au construit biserica romano-catolica si scoala.
    Localitatea Nerau este atestata documentar de la inceputul secolului XVI. In secolul XIX alaturi de locuitorii autohtoni, romanii, au fost adusi colonisti germani. Descoperirile arheologice din aceasta localitate atesta faptul ca este o zona locuita inca din perioada neolitica.
    Teremia Mica, a treia localitate a comunei, este atestata documentar din anul 1770 si este intemeiata de colonisti germani. Descoperirile arheologice, de asemenea, arata ca este o asezare neolitica; aici s-au descoperit urme din epoca daco-romana si feudala timpurie secolele XI-XII.

        Viata spirituala si culturala

    Din totdeauna aici au convietuit in armonie si buna intelegere romani, germani(nemti), maghiari(unguri), tigani. Acest lucru a devenit deja traditie si, practic, este o caracteristica etno-culturala a zonei de vest a Romaniei, a Banatului. Aici au convietuit si convietuiesc impreuna catolici, ortodocsi -acum majoritari-, neoprotestanti. Aici obiceiurile si manifestarile religioase de multe ori se intrepatrund; spre exemplu, la Pasti, la procesiunea Invierii a ortodocsilor la luminile aprinse purtate in maini de acestia in timpul procesiunii se adauga luminile aprinse ale catolicilor care le aseaza in ferestrele caselor lor sau ies cu ele in poarta casei in semn de respect si aprobare fata de concetatenii lor. De asemenea la sarbatorile catolice suna si clopotele bisericii ortodoxe.
    De asemenea manifestarile culturale se intrepatrund: ruga banateana (vestita ruga banateana) este o sarbatoare a tuturor locuitorilor comunei. La fel, pana nu de mult, kirchweih-ul german era prilej de bucurie si de intalnire  pentru toata lumea.

        Populatia

    Evolutia demografica a comunei sub aspectul etnic a fost fluctuanta de-a lungul timpului. Daca la inceputurile ei, asezarea era compusa din populatie majoritar autohtona, odata cu colonizarile succesive din secolele XVI, XVII, XIX a devenit preponderent germana. Apoi, pana la sfarsitul secolului XX, odata cu plecarea locuitorilor de etnie germana, aceste proportii s-au schimbat, astfel ca la inceputul secolului XXI (recesamantul 2002) peste 85% erau romani, 8% - maghiari, 4% - germani, 2% - tigani, si cca 1% - alte nationalitati (sarbi bulgari, ucrainieni, slovaci). Dupa sex, din totalul de 4.144 persoane, 2.105 erau barbati si 2.039 femei. Dupa varsta, ponderea este data de populatia adulta - cca 2/3 din total.

        Teremia de azi, Teremia de maine

    Azi Teremia se doreste a fii locul unde oamenii lupta pentru o viata mai buna. Astfel aici functioneaza scoala generala cu clasele I-VIII, Caminul Cultural, cooperativa de credit, posta si Centrul Cultural al comunei cu dotare moderna, in cadrul caruia isi desfasoara activitatea :
  • Cercul de calculatoare
  • Muzeul viei si vinului
  • Expozitia de pictura
  • Expozitia si muzeul "Nichita Stanescu"
  • Biblioteca
  • Clubul pensionarilor
  • Sala de sport
  • Cercul de desen pentru copii
    Teritoriul comunei este strabatut de la nord la sud de drumul national DN59C pe o lungime de 16 km, care asigura legatura dintre orasele Jimbolia si Sannicolau Mare.
    Teremia de maine se vrea o comuna in care locuitorii traiesc mai bine. Pentru cetatenii comunei acest "mai bine" ar consta in atingerea mai multor obiective:
  • Infiintarea unei distributii de gaze naturale ceea ce ar asigura un confort sporit si ar duce la modernizarea locuintelor personale ale cetatenilor
  • Modernizarea retelei de apa-canal insemnand implicit o apa mai buna si o viata mai sanatoasa
  • Ridicarea gradului de informatizare al comunei adica o mai buna comunicare interumana si inlesnirea contactelor cu orice colt al lumii.
    Sistemul democratic existent in Romania de azi da posibilitatea oricarui cetatean sa-si delege reprezentantii si sa-i insarcineze cu ducerea la indeplinire, cu transformarea in realitate a acestor aspiratii.

Analiza diagnostic

    Comuna Teremia Mare este asezata in Vestul Judetului Timis, in zona de campie, la granita cu Serbia pe DN59c, care face legatura intre vama Jimbolia(25km) si orasul Sannicolau Mare(17km), important centru economic urban, situate in extremitatea vestica a jud. Timis.
    Teremia Mare se incadreaza in categoria comunelor medii, are 3 sate apartinatoare, cu o populatie totala de 4200 locuitori, care au un profil socio-economic asemanator si cu o dezvoltare slaba in comparatie cu celelalte comune ale judetului Timis.
    Localitatea dispune de resurese naturale constantd in ape geotermale recunoscute la nivel local si transfrontalier. Desi in prezent ele nu sunt folosite eficient existe traditie in utilizarea lor, atat ca baza de tratament cat si ca agent termic. In prezent ele sunt utilizate doar ca agent termic la capacitate redusa, oportuna fiind posibilitatea creerii unei statiuni balneare.
    Economia se bazeaza in proportie de 90% pe agricultura care este bine dezvoltata datorita calitatii superioare a terenului agricol existand trei asociatii agricole puternice care utilizeaza metode moderne de lucru.
    Reducerea dramatica a viilor si a instalatiilor de vinificare, care au fost punctul forte al Teremiei Mari a facut ca oamenii sa se indrepte spre legumicultura care este bine reprezentata de serele si solariile care se infiinteaza in tot mai multe gospodarii individuale.
    Numarul  mic de firme din industrie face ca acest sector sa fie slab reprezentat.
    Oferta turistica a localitatii este slaba dar cu potential de crestere existand puncte turistice de atractie recunoscute (Muzeul viei si a vinului,Muzeul Nichita Stanescu, Expozitia de pictura) care insa nu sunt sustinute de o oferta de servicii turistice (cazare, servirea mesei, agreement, divertisment).
    Apropierea de centrul economic Sannicolau Mare este o oportunitate de dezvoltare a ofertei turistice prin valorificarea potentialului local.
    In raport cu alte localitati rurale din judetul Timis, echiparea cu infrastructura edilitara este la nivel mediu (exista retea de energie electrica, alimentare cu apa cu grad de uzura avansat, telefonie cu cablu de fibra optica, cablu TV, acoperire integrala pentru telefonie mobila-reteaua CONNEX-Vodafone).
    Reteaua de comunicatii rutiere consta in :
  • Drum national DN59c, care strabate comuna pe o lungime de 6km;
  • Drum comunal (pietruit), intre Teremia Mare si Teremia Mica;
  • Cale ferata cu 2 statii (la Nerau fiind capat de linie CF)